La Şlimnic, în judeţul Sibiu, exista o temniţă în care cei care voiau să divorţeze erau obligaţi de către preot să stea trei zile. Nu aveau la dispoziţie decât o singură lingură, o singură strachină şi un singur pat. De multe ori paznicii trebuiau să intervină pentru a aplana conflictele. În marea majoritate a cazurilor cei închişi acolo se împăcau. În două secole în Şlimnic nu au fost decât două divorţuri.
Probabil că la crizele de tot felul, de multe ori, nu găsim soluţia pentru că nu mai zăbovim suficient în preajma lor. Nu ne închidem măcar pentru trei zile cu problema noastră într-o temniţă bine păzită. Cel mai simplu este astăzi să fugi, să te îndepărtezi cât mai repede, să-ţi tratezi problemele ca un turist perpetuu, neavând niciodată timp suficient pentru niciuna dintre ele. Am de multe ori impresia că trăim un fel de divorţ continuu, faţă de noi şi faţă de ceilalţi.
Dorel, 27 iulie 2008
Publicat de dorel 